<<" Romania a schimbat cursul vietii mele de scriitor">> este citatul cu care incepe interviul din revista. Autorul are doua romane plasate in Romania, "Kitty si Virgil" si " Unchiul Rudolf" despre care am scris si aici. Inca nu am citit ' Kityy si Virgil" dar probabil ca o voi citi, constienta fiind ca voi da banii pe o carte slabuta, doar ca sa ma conving ca instinctul meu de biet cititor nu da gres. Nu pasajele sexi m-au deranjat in "Unchiul Rudolf" cat caraghiosenia situatiei si stupiditatea referintelor la Romania. Sincer, nu stiu in ce masura Romania i-a schimbat viata lui P. Bailey, poate ca realitatea comunismului pe care a vazut timp de o saptamana in 1989 a fost prea mult pentru el, dar probabil ca la fel, ar fi fost prea mult pentru orice occidental lucid, pentru cititorul roman insa ce scrie el in carte despre Romania este la fel de valoros ca o notita obsucra dintr-un mediocru ziar strain--departe de adevar si unappiling .
the benefit of doubt
in toate discutiile mele cu cursantii straini ajung sa ii intreb la un moment dat care este parerea lor despre tara noastra. Invariabil parerile coincid: "beautiful country, dirty streets, nice girls". 'What about communism?' I always ask . "a, well,I know Ceausescu, and Casa Poporului is very impressing". Degeaba le povestesc despre intreruperile de curent, lipsa caldurii si a apei calde, cozile la mancare si incredibilul cordon ombilical format din 'stiu pe cineva care stie pe cineva, care are pe cineva la si care poate sa vorbea cu cineva din' si care te mentinea pe linia de plutire a existentei. Se gandesc ca exagerez ca sa fac lectia mai interesanta sau, daca ma cred, lucruruile astea sunt mult mai departe decat ei ca sa ii atinga.
Nu spun asta ca sa arat ce popor grozav suntem noi si vai ce viata groaznica am dus, si nicio natie n-a fost mai nenorocita ca noi, ci pentru ca putini oamnei pot intelege cu adevrat realitatea altei tari, si mult mai putini o pot exprima astfel incat sa ii atinga si pe altii. So, i'm sorry percursori Mr. Bailey, but in my humble opinion, you are not one of them.
duminică, 13 septembrie 2009
miercuri, 2 septembrie 2009
Book Depository rules!
Intri aici, iti alegi ce vrei si platesti cu cardul, e absolut safe. Cartile sunt noi si intr-o stare perfecta.
noi ne-am luat astea:
cele doua volume din Hitchhiker's Guide care ne lipseau si doua david lodge-uri pentru sufletul meu. Total cost: 28.04 euro. Livrarea este gratuita. Prima carte a ajuns in 4 zile, celelalte 3 dupa inca 4. Cadou 3 semne de carte, dintre care unul cu buha foarte misto :D.
noi ne-am luat astea:
cele doua volume din Hitchhiker's Guide care ne lipseau si doua david lodge-uri pentru sufletul meu. Total cost: 28.04 euro. Livrarea este gratuita. Prima carte a ajuns in 4 zile, celelalte 3 dupa inca 4. Cadou 3 semne de carte, dintre care unul cu buha foarte misto :D.
joi, 27 august 2009
Penelopiada
V-ati intrebat vreodata ce gandea Penelopa despre plecarea sotului ei? Sau despre frumoasa ei verisoara Elena, cauza acestei plecari? Sau cum era viata in Itaca ca tanara sotie ramasa singura cu un fiu de crescut si o insula de administrat? Sau ce sa intamplat de fapt intre cele 12 slujnice si petitori?
Raspunsul la toate acestea in " Penelopiada" de Margaret Atwood ( ed. Leda, 2008), o autoare pe care am descoperit-o cu aceasta carte minunata.
sursa foto aici
Raspunsul la toate acestea in " Penelopiada" de Margaret Atwood ( ed. Leda, 2008), o autoare pe care am descoperit-o cu aceasta carte minunata.
sursa foto aici
luni, 17 august 2009
alta carte proasta
Putine carti am citit mai proaste ca ' Unchiul Rudolf' de Paul Bailey, ed. Humanitas, 2009
Cartea spune povestea lui Andrei Petrescu rebotezat Andrew Peters de unchiul Rudi Petrescu, ajuns celebru cantaret de opereta in Europa sub numele de, of course, Rudolf Peterson. Andrei este dus de tatal sau intr-o noapte de iarna la Bucuresti, apoi la Paris si lasat in mana unui conductor de tren care trebuie sa-l predea unchiului Rudolf la Londra. Ca semn de identificare al unchiului este o poza a acestuia dechizat in pirat, cu cercel si sabie la sold dintr-un spectacol( da, tatal lui Andrei n-avea o poza normala cu frate-su). Asta in 1937, in prag de al doilea razboi mondial. Parintii lui Andrei, oameni destul de destepti cat sa anticipeze ce urmeaza sa se intample refuza sa paraseasca si ei tara, fara sa ni se spuna exact de ce. Drept urmare mama lui Andrei ( pe jumatate evreica, tatal ei fiind perceptor de taxe, dar care cica trebuia sa ajunga un fel de Einstein) insarcinata, este violata si omorata in padure de 3 barbati, iar tatal lui Andrei se arunca in Sena, nu inainte de a trimite o scrisoare unchiului in care ii spune exact ce are de gand sa faca si in care-l roaga sa vina la Pris sa-i identifice cadavrul.
Mai pe scurt: Andrew se casatoreste cu ingenua Mary care fuge cu un american mult mai batran ca ea, luand si copilul de 3 luni cu ea. Mosul moare, Mary moare, apare in 2 fragmente copilul adult care devine prieten cu taica-sau. Andrew isi da seama la 30 de ani ca singura lui iubire a fost si va ramane unchiul Rudolf ( " Voiam sa ma posede.Voiam sa fiu al lui" pg. 139) care obsinuia sa-l ia in brate gol ( unchiul) cand era mic si visa urat ( Andrei).
Cartea cica e scrisa pe mai multe planuri: aici un fragment de cand era Andrei mic, acolo vorbeste Andrew la 30 de ani, aici Andrew la 50 sau 70, aici si colo isi deapana unchiul amintirile, toate in decsurs de 2-3 pagini, si asa o tine de la pagina 1 pana la pagina 165 pe hartie groasa.
daca chiar n-aveti ce face si plictiseala atinge cote maxime si chiar vreti sa citit o carte proasta v-o imprumut.
Cartea spune povestea lui Andrei Petrescu rebotezat Andrew Peters de unchiul Rudi Petrescu, ajuns celebru cantaret de opereta in Europa sub numele de, of course, Rudolf Peterson. Andrei este dus de tatal sau intr-o noapte de iarna la Bucuresti, apoi la Paris si lasat in mana unui conductor de tren care trebuie sa-l predea unchiului Rudolf la Londra. Ca semn de identificare al unchiului este o poza a acestuia dechizat in pirat, cu cercel si sabie la sold dintr-un spectacol( da, tatal lui Andrei n-avea o poza normala cu frate-su). Asta in 1937, in prag de al doilea razboi mondial. Parintii lui Andrei, oameni destul de destepti cat sa anticipeze ce urmeaza sa se intample refuza sa paraseasca si ei tara, fara sa ni se spuna exact de ce. Drept urmare mama lui Andrei ( pe jumatate evreica, tatal ei fiind perceptor de taxe, dar care cica trebuia sa ajunga un fel de Einstein) insarcinata, este violata si omorata in padure de 3 barbati, iar tatal lui Andrei se arunca in Sena, nu inainte de a trimite o scrisoare unchiului in care ii spune exact ce are de gand sa faca si in care-l roaga sa vina la Pris sa-i identifice cadavrul.
Mai pe scurt: Andrew se casatoreste cu ingenua Mary care fuge cu un american mult mai batran ca ea, luand si copilul de 3 luni cu ea. Mosul moare, Mary moare, apare in 2 fragmente copilul adult care devine prieten cu taica-sau. Andrew isi da seama la 30 de ani ca singura lui iubire a fost si va ramane unchiul Rudolf ( " Voiam sa ma posede.Voiam sa fiu al lui" pg. 139) care obsinuia sa-l ia in brate gol ( unchiul) cand era mic si visa urat ( Andrei).
Cartea cica e scrisa pe mai multe planuri: aici un fragment de cand era Andrei mic, acolo vorbeste Andrew la 30 de ani, aici Andrew la 50 sau 70, aici si colo isi deapana unchiul amintirile, toate in decsurs de 2-3 pagini, si asa o tine de la pagina 1 pana la pagina 165 pe hartie groasa.
daca chiar n-aveti ce face si plictiseala atinge cote maxime si chiar vreti sa citit o carte proasta v-o imprumut.
sâmbătă, 8 august 2009
carti in vacanta
pana acuma 2. "Zilele regelui" de Filip Florian, multam multam mult Brightie si Realdo, super carte, cea mai buna pe care am citit-o in ultimele luni, de fapt am devorat-o in 2 zile pe plaja, ma sculam diminata intrebandu-ma ce mai face Siegfried, o carte despre un dentist, un rege si-un motan care-si scrie amorurile pe tapiteria scaunelor, pagini absolut superbe.
A doua, " Vineri sau viata salbatica" de Michel Tournier, achizitionata din dugheana( ca nu mai e cort) Humanitas din Vama, sau cum ar fi fost "Robinson Crusoe" daca Vineri nu devenea servitorul sau.
In alta ordine de idei, ne-am luat matza acasa, desi cand am plecat la mare stiam ca o sa ramana la ai mei si mai si pusesem ochii pe niste matzi frumosi si pufosi din Vama, chiar vorbisem sa luam unul, pana la urma ne-am decis ca nu putem fara Zuma noastra ( care s-a mai cumintit si a devenit mai lenesa cat am lipsit noi), dar tot am luat pana la urma un pisic din aia pufosi, nu, n-avem doua matze acum, l-am dat fetitei gazdei la care am stat, gazda pe care nu o mentionam, dar nici n-o recomandam.
A doua, " Vineri sau viata salbatica" de Michel Tournier, achizitionata din dugheana( ca nu mai e cort) Humanitas din Vama, sau cum ar fi fost "Robinson Crusoe" daca Vineri nu devenea servitorul sau.
In alta ordine de idei, ne-am luat matza acasa, desi cand am plecat la mare stiam ca o sa ramana la ai mei si mai si pusesem ochii pe niste matzi frumosi si pufosi din Vama, chiar vorbisem sa luam unul, pana la urma ne-am decis ca nu putem fara Zuma noastra ( care s-a mai cumintit si a devenit mai lenesa cat am lipsit noi), dar tot am luat pana la urma un pisic din aia pufosi, nu, n-avem doua matze acum, l-am dat fetitei gazdei la care am stat, gazda pe care nu o mentionam, dar nici n-o recomandam.
vineri, 3 iulie 2009
critica la adresa bookblog
Mi-ar placea ca acest blog ( i.e bookblog) sa fie unul de cultura, exact asa cum se vrea, cum se intituleaza si cum este cunoscut, dar nu este. Este doar un blog care pomeneste carti, cu foarte multa reclama, cu "recenzii" la un nivel scoloresc uneori, in care diferiti indivizi scriu despre o carte pe care probabil au citit-o.
Acum, daca te vrei ' cel mai bun blog de cultura din Romania' nu poti sa te prezinti oricum, pe langa cantitea subsiantiala de carti prezentate, fa-ma sa citesc cartea, ofera-mi informatii dupa care sa ma pot ghida in lectura, da-mi nisre repere. Asteptarile mele ca cititor cresc cand iti faci o asemenea reclama. Din pacare putini sunt oamenii de acolo care chiar stiu despre ce vorbesc, ori recenzii scrise de tani Norica din piata chiar n-am chef sa citesc.
Acum, daca te vrei ' cel mai bun blog de cultura din Romania' nu poti sa te prezinti oricum, pe langa cantitea subsiantiala de carti prezentate, fa-ma sa citesc cartea, ofera-mi informatii dupa care sa ma pot ghida in lectura, da-mi nisre repere. Asteptarile mele ca cititor cresc cand iti faci o asemenea reclama. Din pacare putini sunt oamenii de acolo care chiar stiu despre ce vorbesc, ori recenzii scrise de tani Norica din piata chiar n-am chef sa citesc.
vineri, 19 iunie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
