De multa vreme n-am mai citit o carte straina care sa ' vorbeasca ' atat de bine romaneste. Irina Negrea face o traducere excelenta a romanului lui Nick Hornby ( org. title" A long way Down") in care patru personaje de varste diferite si provenind din medii diferite se intalnesc in noaptea de anul nou pe acoperisul unie caldiri in analte din Londra, recunsocuta in oras ca ' turnul sinucigasilor' cu intentia de a cobori pe scurtatura.
Fiecare are motivele sale pentru care vrea sa se sinucida:
Martin, fosta vedeta TV, a fost la inchisoare pentru ca s-a culcat cu o pustoaica de 15 ani; acum si-a pierdut familia, jobul si prietenii.
Maureen, mama singura, are grija de baiatul ei handicapat, care este impobilizat intr-un scaun cu rotile.
JJ, american,rocker, vrea sa se omoare pentru ca formatia in care canta s-a destramat si l-a parasit iubita.
Jess, probabil personajul care impresioneaza cel mai tare este o tanara adolescenta cu mari probleme de comportament: injura aprope la fiecasre cuvant, se drogheaza, bea si se culca cu cine apuca, iar asta pare singurul ei tel in viata. Nu are prieteni adevarati, iar cu parintii orice dialog pare blocat; acestia sunt inca marcati de disparitia primei lor fiice cu cativa ani in urma si din punctul lor de vedere Jess este o cauza pierduta. Jess foloseste multe cuvinte si expresii argotice, are dificultati cand trebuie sa se exprime normal, fara sa injure, si aici se vede maiestria traducatoarei: poti sa juri ca Jess este o romanca get-beget, o adolescenta tipica cu probleme de comportament dintr-un liceu cu pretentii. Jess foloseste un limbaj frust, direct, al strazii, spune ce-i trece prin cap fara sa se gandeasca ca ar putea rani oamenii in feluyl asta desi isi da seama si ea ca modul ei de a se comporta nu-i aduce prea multi prieteni. Si totusi, dintre cei patru, ea pare cea mai disponibila sa ii ajute pe ceilalti, desi pentru ea nu are nicio solutie: ea estev ceea ce este si atat.
Punctele slabe ale cartii:
finalul, nu chiar ce si cum m-am asteptat.
coperta. Da, stiu ca o carte nu trebuie judecata dupa coperta, dar pana la urma asta e primul lucru pe care il vezi la o carte si chiar daca nu vream / vreau sa recunoc de multe ori coperta m-a facut sa (nu) cumpar o carte.
coperta de la prima editie din UK
si de la editia romaneasca:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu