Cu ce m-am distrat aseara :) :)

Am primit de la Alecs un link pentru un test ( nu spui care :D), iar dupa ce mi l-am facut am descoperit o multime maaare de teste haioase: http://www.blogthings.com/quizzes/ si m-am apucat sa-mi fac din ele.
Astefel am aflat ca my pilgrim name is Costance Soul, iar my native American name is Giving Flute Girl, ca-s o banana, dar si o varcolaca, ca-s un creion albastru si sunt Paste, ca nu-s chiar o hippie, dar am ceva free spirit, nu va spun cat sunt de rea ( :D), dar imi trebuie un parfum cu aroma de busuioc, scortisoara, mosc si eucalipt, ca ar trebui sa invat spaniola si sa cant la chitara si ca nu mi-am gresit meseria ( o fi de bine, o fi de rau?!), sunt o muza ( Thalia) iar my kiss is pink.

My karaoke theme song is “ Baby Got Back” and I’m a Life Blogger :D

P.S miclowan : ce ziceai de crizlele alea de identitate?:P

Ultima banda a lui Krapp

Dar asta-i doar pretextul. Pentru cine vrea sa stie despre ce-i vorba in piesa, io-te aci: http://www.teatrulact.ro/ultima_banda.html

Pe mine m-a impresionat altceva. Teatrul Act, cu scara in spirala si tavanul jos, toaleta de unde cei de afara pot auzi foarte bine ce se intampla inauntru, sala foarte mica,( cat o sufragerie mai mare) fara scena,cu parchet pe jos, un fel de bancute de jur imprejur, pe 3 nivele, capitonate for bottom comfort, un public tanar, ramas in incremenire,ca la scoala in timpul inspectiilor, o piesa care debuteaza cu o tuse si un pariu castigat ca in curand spectatorii vor incepe si ei sa tuseasca, un umar pe care mi-am lasat din cand in cand capul, doua maini care n-au putut sa stea una fara cealalta.

10s nada for the tickets :)

Leapsa de la alecs

Numele blogului meu a aproape o replica dintr-o piesa de teatru pe care am vazut-o acum 3-4 ( daca nu chiar mai mult) la Studioul Casandra; era o piesa jucata de studentii in anul 4 si se numea “Mă cheamă Isbjorg. Sunt o leoaică” , iar replica era ceva de genul ‘ stiu ca in tine zace un mic boem subnutrit’; mi-a placut foarte mult replica si piesa ( merita vazuta), iar cand mi-am facut blogul asta mi s-a parut ca merge cu ce simteam eu atunci, acum m-am cam plictisit de numele asta.
Leapsa merge mai departe, daca vrea, la nada.

Just a thought

Uneori cand citesc blogurile altora am senzatia ca scormomesc in sufletele si in vietile lor ...

Ma numesc Rosu

Am reusit sa termin in sfarsit cartea cu miniaturisti a lui Orhan Pamuk. Este o carte care cere slow reading, nu am putut sa o citesc oricand si oricum, mi-a trebuit o dispozitie anume, de liniste si pace, de timp nesfarsit. Nu am sa-i fac ‘ portertul’ si nici n-am sa spun despre ce este vorba in ea, nu este o carte care poate fi inteleasa prin prisma unei recenzii sau povestiri, este o stare. Povestea te cuprinde si te invaluie treptat si asemeni ultimei picturi, esti purtat din colt in colt fara sa vezi niciodata ce se afla in centrul imaginii. E greu de spus ce te mana pana la final, si desi esti luat drept unic martor si ai senzatia ca tu stii totul, curiozitatea iti este condusa ici si colo dupa placul fiecarui personaj
Asemeni celorlalti devii si tu un ‘ meddah’ , iar la sfarsitul cartii iti poti spune si tu povestea :‘ eu, cel ce le-am aflat pe toate si n-am stiut nimic’.

stiti ce?!

eu m-am saturat de iarna, cine merge-n vama?

Leapsa cu interviul primita de la Puisor

1. De ce ai acceptat leapşa aceasta?
Pentru ca e a 2-a sau a 3-a leapsa pe care o primesc si inca nu m-am plicitisit

2. De când eşti in blogosfera?
Incredibil, acum am descoperit, de pe 20 ianuiarie 2007, deci am un an, dar pe yahoo360, blog facut pe o fosta adresa de e-mail la care mi-a fost furata parola si pe care nu l-am transferat aici. Pe blogger sunt din noiembrie 2007.

3. Cum ai ajuns să-ţi faci blogul?
Ambele din plictiseala.

4. Care este primul blog pe care ai intrat vreodată?
Fostul blog al nadei ( tot yahoo 360)

5. Enumera trei lucruri pe care le crezi importante ca să reuşeşti în blogging.
Eu nu tin sa reusesc in blogging.

6. Cel mai citit blog de către tine?
alecs

7. Alte bloguri pe care le mai citeşti?
Nada, gramo, puisorul, miclowan, simona. asta e turul zilnic;

8. Care platforma de bloguri o consideri cea mai bună?
Habar n-am

9. Este important traficul pentru tine?
nu

10. Sunt importanţi banii pe care i-ai obţine din reclame?
Nush, n-am reclame in blog.


11. Cel mai urât blog pe care l-ai văzut?
Ce inseamna ‘urat’?

12. Consideri ca e un lucru vital să ai un domeniu?
Nu, cel putin nu pentru mine si nu acum.

13. Parola cu care te loghezi la blog.
Pe campie alearga elefanti roz imbracati in haine ecologice si culeg floricele mov cu dungulite lila.

Gataaa, leapsa merge la Simona si la cine mai vrea s-o ia :).

Despre def. si profesori debutanti

In primii 5 ani de invatamant se cheama ca esti profesor debutant. Asta inseamna ca ai terminat o facultate, ai dat o data la 2 ani un examen de titularizare ( asta daca nu cumva esti foarte norocos si obtii postul pe care-l vrei de prima data) si ca trebuie sa-ti dai examenul de definitivat daca vrei sa ramai in invatamant.
Cum se da examenul de definitivat? Pai, trebuie sa ai minim 2 ani in invatamant ( un an, si in anul urmator poti sa te inscrii la def), ai nevoie de 4 ore de asistenta la ore din partea sefei/ sefului de catedra si de indrumare din parte acestuia; intre timp trebuie sa pregatesti un dosar care sa contina diverse hartii ( copie dupa decizia de numire in post eliberata de ISMB in urma concursului de titularizare, copii dupa buletin, caracterizare si recomandare din partea directorului si a consiliului de administratie, cu calificativul obtinut in anul anterior + alte hartii). Apoi mergi frumos si-ti programezi inspectia care poate fi facuta de inspectorul de specialitate sau, mai des in cazul definitivatelor, de catre medotistul de sector. Inspectia inseamna 3 de predate si un test, la 4 clase diferite( a, plus o traditonala masa). In urma inspectie primesti o alta hartie, un fel de evaluare, care are si ea un calificativ, si care urmeaza sa fie si ea atasata la mai sus numitul dosar. Apoi, un examen scris in vara si gataaaaaaaa. Ai scapt de-o grija, poti sa ramai in invatamant cat vrei tu si daca ai chef, dupa un alt numar de ani poti sa incepi sa-ti dai gradele( 2 si 1).
Asta a fost partea despre def., partea despre profesori debutanti urmeaza acum.
Ca tanar/a bobocel/ cica in ale predatului ai nevoie sa stii foooarte multa metodica, adica cum sa predai materia respectiva. Pe nimeni nuintereseaza cat de specialist esti, adica cat de tare esti pe bucata ta. De asta ai absolvit facultatea! Acum conteaza cum pui in practica. Exceptand cazurile rare ( printer care ma numar :D, vaai, ce modesta sunt :P) cand chiar ai un talent si o inclinatie spre asa ceva, arta predatului ramane pentru multi un mare mister. Metodica pe care o inveti in facultate este egala cu 0, sau ma rog, aproape cu zero. Cursul teoretic( de un singur semestru!) de ajuta fix cat sa-ti faci curaj sa iesi din cancelarie cu catalogul in mana sis a ajungi pana la prima clasa. Practica la metodica( intre 5 si 10 asistente la ora in anul 3, semestrul 2, si 2,3 ore de predat ( cica)) te mai ajuta cat sa intri in clasa si sa ajungi la catedra. De acolo, se rupe filmul si intervine norocul, talentul, hazardul,inspiratia sau orice altceva care nu poate fi controlat sau planificat. Anul 1 in invatamant e crunt.Pe langa 25 de personalitati diferite ( ori cate clase ai), pe langa salariul deloc motivant ( poate ca invatamanul ar trebui sa fie inclus la voluntariat), mai exista si hartogaria pe care trebuie sa ti-o alcatuiesti ( planificari anuale, semestriale si pe unitati, planuri de lectie, caiete de evaluare ).Toate hartiile astea trebuie sa te ajute in porcesul de predare,dar chiar si foarte talentat si intuitiv fiind, nu ai cum sa-ti iasa din prima. Ori aici ar trebui sa intervina sfaturile si indrumarile sefei/ sefului de catedra. Ar trebui.
In loc de concluzie va spun ca in cancelaria in care intru si eu se afla 3 profe tinere( sub 30 de ani), me included.

Leapsa cu cartea de la Simona

“ big beat noun; a type of British dance music that developed in the 1990s and combines hip-hop style break-beats with rock and pop influences.
Big Ben a large bell in the tower next to the House of Parliament in London, on which there is a clock. This name is often used for referring to the tower or its clock.
Big boys, the noun [ plural] informal powerful or important people.
Big Brother noun [ singular] a person or organization that watches people all the time and tries to control everything they say or do.”

Cea mai apropiata carte “ Macmillan English Dictionary”, pg, 25, prop. 5 + urmat. 4.

La leaspa cu muzica ( de la alecs) nu scriu pt. ca eu nu ascult melodii, deprimate and so on. :)
A, de la mine leapsa asta merge la cine vrea s-o ia. :)

alta dilema

Este iesitul la bere si zacutul in uitare de sine in Laptarie a cultural thing :P?

Playing grown-ups

Joi a fost sedinta pe sector cu metodistii si profesorii debutanti. A fost unul dintre acele rare momente in care m-am simtit adult, a grown-up person. ‘Destinele’ unor oameni ( a se citi copii) depindeau si de mine. A fost ciudat, sa simit ca am un fel de putere, ca hotararile tale sunt indeplinite, iar parerile tale sunt ascultate si respectate de oameni mari ( a se citi profesori cu vechime). Cand am revenit la stadiul de invatacel si am aflat ca trebuie sa merg la un curs de 4 ore am redevenit eu. Ma simt ciudat in cancelarie, nu simt ca locul meu este acolo, nu stiu cum sa relationez/ socializez cu ceilalti profesori. Anul trecut discutam cu doua persoane,Manu, o alta profa tanara si sefa de catedra, ambele un fel de outesideri ca si mine. Anul asta Manu a plecat. In cancelarie ajung sa gandest lucruri rele despre oamneii din jurul meu, grijile, discutiile si problemele lor nu sunt si ale mele, desi, teoretic, sunt. Ma simt mai bine printre copii, chiar daca uneori imi fac capul calendar, dar simt ca am mai multe in comun cu ei decat cu oamenii mari. . Cred ca ma simt mai bine intr-o banca decat la catedra. Inca mai am probleme cu catalogul si ma enerveaza sa-l tot car dupa mine,desi efectul lui asupra copiilor nu trebuie neglijat :P
Uneori ma intreb daca profesorii nu sunt un fel de Peter Pani, de Holden Caulfieldzi care refuza sa creasca, sa paraseasca scoala si sa se maturizeze.

evenings

alexandru andries si un blog in care m-am pierdut ( via gramo) :http://worldinblueeyes.blogspot.com/

Placeri egoiste, placeri solitare

Asa cum spunea mai demult Alexandru Ofrim intr-un articol din ‘ Dilemateca’ viciul lecturii e un viciu solitar. De aici, probabil ca si cumparatul de carti e tot un fel de placere intima: felul in care iti alegi cartea, o adulmeci, o mangai, incerci s-o patrunzi dincolo de coperte, o tii strans la piept si te indrepti cu ea spre casa, gata, e a ta! e o experienta intens personala, ca sa nu mai vorbim de ‘ spune-mi ce citesti, ca sa-ti spun cine esti’. Cum poti oare impartasi experienta asta cu altcineva?! Ei bine, se pare ca poti, iar daca asta nu-i destrabalare curata, atunci nu stiu ce e.

Plimbare in parc. Overheard in my head

--Ce bine e!
--Da, e bine. Ba nu, nu e bine.
--Cum nu e bine?
--Pai, nu e; desi e.
--Da, stiu, nu e.
--Si de ce nu e totusi bine!?
--Pai, pentru ca nu e. Stii si tu ca nu e. Desi e.
--Da, stiu.
--Nici eu.

--Hm, a venit?
--O sa fie acolo.
--Sau poate nu.
--In mod sigur o sa fie acolo, il cunosc.
--Pe naiba!

Ce ciudat, aer, ger, zapada, parc, zapada, alb, aer, frig, aer, alb, zapada, vama?!

Rad, imi e bine, imi vine sa ma arunc in lac, dar cred ca e inghetat.
--Poti sa incerci totusi.
--Nu cred ca ma lasa.

Hm, stai odata locului, nu vreau sa-ti fac nimic. Hm, un fir de par; e ....
Daca eu tac si vezi ca tac, si stii de ce tac, de ce nu taci si tu? Smile :)

As vrea……..mmmm, as vrea, stiu eu, mmmm, stii tu, ah! De ce nu ma opresti sub un brad sa mi-l scuturi in cap si apoi sa razi si sa fugi si sa ma lasi sa ma simt ciudat!?

Vreau sa…dar nu pot. Dar stiu ca pot. Si totusi nu pot. Ti-am zis ce nu pot si de ce nu pot. Ai
zambit la mine din toti ochii si m-ai luat in barte :).

Ce bine e! :)
Aha, e bine :)
Am uitat de ce sunt aici.
Si eu, dar e bine.
Adica, chiar nu conteaza unde sunt, dar asta e exact locul in care ar trebui sa fiu. Si sunt.
Wow! :)

2008

De ce nu scriu nimic despre anul nou? Pai, pentru ca nu am de gand sa povestesc. :)
La multi ani!