Vrajitoarea trebuie sa moara

Psihologia basmului, by Sheldon Cashdan, ed. Trei, 2009
tradusa dupa' The Witch Must Die. The Hidden Meaning of Fairy Tales', New York, 1999.

Daca v-ati saturat de abordarile psihanaliste sau feministe asupa basmelor, atunci asta-i cartea perfecta pentru voi.

Sheldon Cashadan este profesor de psihologie la Universitatea Massachusetts. In aceasta carte el propune o abordare a basmelor din punct de vedere terapeutic, plecand de la ' efecetele' pe care acestea le au asupra copiilor.
Analizand un numar important de basme foarte cunoscute, autorul incearca sa raspunda catorva intrebari: Care este scopul basmelor? Cum actioneaza ele in mintea celor mici? si nu in cele din urma De ce trebuie vrajitoarea sa moara?
Sheldon pleaca de la fenomenul de clivaj --introdus de Freud in 1927--pentru a descrie coexistenta in eu a doua atitudini diferite fata de realitate: una care refuza realitatea, inlocuind-o cu un produs al dorintei, cealalta care tine cont de ea, cele doua atitudini ingorandu-se reciproc.
Cu alte cuvinte, in mintea copilului se lupta doua forte, unele bune si altele rele carora copilul nu li se poare opune, si asupra carora basmele au efect terapeutic, ajutandu-l sa le recunoasca si sa ia deciziile corecte.
De exemplu, totii copiii sunt pofticiosi si lacomi. Pe de alta parte mama le spune ca lacomia este rea, si multi stiu din proprie experienta ca daca manaca prea mult ii doare burtica. Cati rezista insa in fata unei prajituri noi, chiar daca au mancat deja una? Rezulta de aici doua dorinte: una de a da curs lacomiei si de a manca si cea de-a doua prajitura si una de a face ce trebuie si de a se opri din mancat. Un basm ca ' Hansel si Gretel' ii ajuta pe copii sa intealaga unde poate duce lacomia extrema.

Exista totusi aspecte la care S Cashdan nu reuseste sa dea explicatii foarte convingatoare: daca basmele nu au fost scrie pentru copii, cum mentioneaza si el in primul capitol, cum se face ca, chiar si in ciuda prelucrarii lor de-a lungul timpului si a transformarii lor in texte pentru copii, elementele primare de care se sujeste Cashdan in analiza sa sunt parti importante si esentiale ale basmelor orginale?
Chiar daca vrajitoarea nu moare pentru ca reprezinta ' the embodiment of female sexuality and power' , totusi interpretarile feministe nu trebuie cu totul ignorate. Daca basmele ilustreaza intr-un anume grad viata, conceptiile despre lume si mentalitatile timpului in care au fost scrise, atunci nu putema sa ignoram cu totul relitatile epocilor anterioare.
Un scurt exemplu ar fi explicatia pe care Cashadan o da absentei sau pasivitatii tatalui in mai toate basmele. Cashdan sutine ca tatal este absent deoarece rolul primordial in viata copilului il are mama. Totusi aceasta absenta a tatalui este una care ilustreaza perfect si o realitatea epocii: barbatii erau in general plecati fie la razboi, la vanatoare sau cu treburi., adesea igornad cu totul problemele familiei, iar basmele nu au fost scrise pentru copii.

Cartea este una care in mod sigur merita citita 'detaliile tehnice' fiind usor de intels, iar pe mine una m-a facut sa ma gandesc la semnificatia unor detalii din basme si, oricat ar fi de ciudat, sa privesc filmul ' Fight Club' ca pe un basm modern, cu mesaj upside down.