m-am mutat

aici

dubla

dubla

later edit: ok, nu era nicio dubla aici, mai voiam sa scriu ceva, dar nu stiam ce

2nd later edit: maine cica-i naspa afara :(

De prin scoala

In scoala bate vant de vacanta.Copiii pleaca la bunici, profesorii la facut/ cumparat cozonaci, ca tot ne-au dat bonurile cadou. Din cauza consiliului profesoral , orele au inceput la 1, cu ora a doua de dupa amiaza, dar putini copii s-au mai oboist sa vina. Printre altele, la consiliu directoarea ne-a anunat ca vineri nu se fac ore, ca e dezinsectie. ‘Avem sobolani?’a intrebat o profa, ‘eh, daca nu avem , aduc eu, si gandaci si sobolani’, i s-a raspuns. Dar eu zic ca nu-i nevoie sa aduca nimeni nimic, avem de toate, si sobolani, si plosnite, chiar eu am vazut cateva in cancelarie, coropisnite nu mai vorbesc, ba chiar si un sarpe in birou la directiune.

Bunica mea care nu a fost a mea

Au fost odata ca niciodata doi batrani in floarea varstei Bineinteles ca nu au fost intotdeauan batrani, candva fusesera si ei tineri ,cine isi mai aduce aminte cand, dar eu i-am cunoscut batrani in floarea varstei. S-au iubit, s-au casatorit si si-au jurat iubire vesnica. Au facut doi copii si copiii le-au facut nepoti. Au avut grija de ei si au iubit dezinteresat fiecare suflet care le-a intrat pe usa, fie el de nepot, catel, pisoi sau ruda indepartata. In ultima vreme erau mai mult singuri, ei doi, intr-o casa mare, tinandu-se de mana in timp ce se uitau seara la televizor. Trecusera timpurile cand le era casa plina. Apoi unul dintre ei n-a mai fost. Celalalt a cazut in genunchi la mormant si a plans si i-a cerut iertare daca o suparase cu ceva vreodata. Eu n-am fost acolo. Acum e doar un suflet mare intr-o casa mare care si-a pierdut sufletul.

Un post despre carti

De multa vreme tot incerc sa scriu despre cateva carti excelente pe care le-am citit, dar nu-mi gaseam timp sa o fac.

Prima ar fi “Sinuciderea fecioarelor” de Jeffrey Eugenides( Polirom, 2005). Titlul in engleza (“Virgin Suicides”) mi se pare mult mai sugestiv si mai plin de semnificatii. Celia, Lux, Bonnie, Mary si Therese au 13, 14, 15 16 si respetiv 17 ani. Fetele traiesc intr-un mic orasel american intr-o familie model si una cate una incep sa dispara. ‘Martori la diparitia’ fetelor sunt baietii din cartier, colegi de scoala si amici, care le iubesc pe fete si sunt fascinati de ele. Moartea fecioarelor nu este atat una fizica cat una into growing up, a trecerii de la copilarie la adolescenta/ maturitate, o trecere into knowing, si asta nu a fetelor, ci a baietilor. Singura fata-copil este Cecilia care se duce prima si care este privita ca o ciudata, in rochia ei taiata, de mireasa, never a birde, never a woman, still a child, ea nu prezinta interes pentru baieti.
Cartea este atat de plina de simboluri si semnificatii incat desi am scos 2 pagini de notite mi-e si acum greu sa le cuprind si sa le rezum.
Recomand si filmul Sofiei Coppola, dar numai dupa citirea cartii deoarece il ‘saraceste ‘, privind povestea dintr-un singur unghi.

A doua carte este “ O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri” de Neagu Juvara ( vezi si aici).In urma lecturii pot spune sincer ca desi am avut numai 9 si 10 am invatat istorie la 25 de ani. Este o lectura nu usoara, ci reader friendly, scapata de pompozitatea si rigiditatea unui manula scolar.

“Supa lui Kafka—O istorie a literaturii in paisprzece retete” de Mark Crick ( Rao, 2008) carte cadou de la Alex. Kafka, Welsh, Marquez, Woolf, Austen, Chaucer, Borgers, Steinbeck s.a ne ‘ propun’ delicii literaro-culinare.
Autorul este fotograf, dar asta conteaza mai putin, ceea ce conteaza e faptul ca m-am apucat s-o citesc incercand sa recunosc pasajele din carti, ca in final sa realizez ca este Mark Crick care vorbeste prin vocile autorilor mai sus mentionati si nu numai ale lor. Cine crede ca e o carte pastisa sa n-o citeasca.

“ Printre altele m-am apucat de fumat” ( da Dana, eu m-am re-apucat de fumat :P) de Aiobheann Sweeney, Univers, 2008, carte din colectia “ Cotidianul”, easy, enjoyable rading, am citit-o in 3 zile in metrou. Metamorfozele lui Ovidiu, un Prospero pe insula lui si o Miranda care evadeaza la NewYork, locuieste cu un cuplu de homosexuali si se apuca de fumat, printre altele :)

Ultima carte si cea mai greu de digerat, desi si pe aceasta am citit-o relativ repede ( tot vreo 4 zile) “ Evanghelia dupa Fiul” de Norman Mailer ( Polirom, 2006),carte recomandata long time ago de picky.” Evanghelia dupa Fiul” incearca sa prezinte viata lui Iisus din perspective lui Iisus omul, gandurile, indoielile si sperantele celui care a fost Fiul lui Dumnezeu, dar mai intai om. Nu sunt o persoana religioasa si mi-e foarte greu sa raspund la intrebarea ‘ crezi sau nu in Dumnezeu?’ insa lectura acetei carti, care nu este una doctrinara, m-a facut sa ma simt cumva mai putin refractara la adevarul biblic.

P.S one book leads to another: in plan Middlesex si Castelul din padure

aparentele inseala?

Ieri laTNB, pe trepte il asteptam pe Alex. In buza intrarii la metrou 3 chipuri cunoscute, doua femei si un barbat. Vine Alex, il rog sa se aseze langa mine si-l intreb ce poate sa-mi spuna despre cele 3 persoane. Pai.. zice el, femeia in blugi cu camasa alba si geanta neagra e controloare, barbatul pare sa aiba niste probleme grave, iar femeia in verde pare fanatica religioasa. Interesant, zic eu, controloare si barbatul cu probleme grave sunt doi profesori universitari foarte buni, iar fanatica religioasa e decana de la limbi straine. 

Drepturile boracului

Copilul are dreptul la: stabilirea si pastarea identitatii sale, are deptul de a fi protejat impotriva exploatarii, are dreptul la asistenta sociala, la protejarea imaginii sale si a vietii sale intime, are dreptul la educatie ( more info aici si aici)

Regulamentul scolar spune ca elevul are dreptul la burse, libertate de informare, asociere, exprimare, are indatoriri ( tinuta decenta sau uniforma—dupa caz--, obligativitatea de a se prezenta la cursuri) elevul datoreaza respect cadrelor didactice si personalului administrativ, elevul trebuie sa aiba o atidudine cuviincioasa, nu are dreptul sa consume alcool, tutun, droguri.
In cazul nerespectarii/respectarii acestui regumalent se aplica urmatoarele sanctiuni si recompense:

Recompense: evidentiere in fata colectivului clasei si in fata corpului profesoral, burse, premii, diploma, insigne, tabere scolare gratuite.

Sanctiuni: in functie de gravitatea faptelor, sanctiunile pot fi:
1. observatie si mustrare individualã;
2. mustrare in fata Consiliului profesoral;
3. mustrare scrisa;
4. retragerea, temporarã sau definitivã, a dreptului de a participa la activitãtile din cercurile artistice sau cluburile sportive organizate in afara scolii;
5. retragerea temporara a bursei;
6. eliminarea din scoalã pe o perioadã de 1 - 5 zile;
7. pierderea definitivã a bursei;
8. exmatricularea din scoalã, cu drept de reînscriere in acelasi an de studiu, in anul scolar urmãtor (exceptie fac elevii clasei a IX a, care vor susþine un nou concurs de admitere);
9. exmatricularea, fãrã drept de reînscriere, din toate unitãþile învãtãmântului de stat. ( nu am auzit niciodata de un asmenea caz)
( info de aici)

La acestea se mai adauga urmatoarele indicatii:* profesorii nu au dreptul sa dea elevul afara din clasa, poate sa ti se urce si in cap, tu trebuie sa-l tii la ora; * de asemenea profesorul nu are voie sa ridice vocea la elevi, ce conteaza ca din 25 , 20 iti urla in clasa, tu trebuie sa fii calm si sa vorbesti pe un ton normal, again, ce conteaza ca nu te aude nimeni; * profesorii nu mai au voie sa dea elevilor multe teme, nu trebuie afectata libertatea elevlui, acesta nu trebuie sa se simta incorsetat de scoala. De acord, dar ‘ multe’ este un termen relative, cand le dai 2 verbe de conjugat dupa modelul din calsa si ei zic ca n-au stiut sau ca a fost prea mult déjà incepi sa ramai fara replica.


Revenind la sanctiuni, este foarte greu sa le aplici, in sensul ca pe majoritatea elevilor scaderea notei la purtare nu-i afecteaza ( mustrarea nici atata), mutarea disciplinara dintr-o clasa in alta ( daramite dintr-o scoala/ liceu la altul) nu se face oricum si imediat, ci dupa saptamani ( semestru, an?) de observatii, consiliere psihologica, foi de observatii ( nu doar de la dirigine/ invatator ci si de la alti profesori si de la psihologul scolii), si multa multa hartogaraie. In tot timpul asta elevul problematic continua sa-i bata pe ceilalti copii, sa arunce cu cornul prin clasa, sa scuipe, sa fumeze, sa intre in toaleta fetelor/ baietilor, sa faca galagie in ore, sa fie obraznic, sa lezeze ceilalti copii, timp in care tu, cadrul didactic nu poti decat sa-i atragi atentia frumos, pe un ton politicos.

Concluzia este greu de tras. Parerea mea persoanala este ca elevii au prea putine responsabilitati reale, ca sanciunile existente nu sunt aplicate cum trebuie si ca acestea nu sunt suficiente, nu sunt cele care trebuie. Din pacate majoritatea parintilor considera ca educatia trebuie facuta exclusiv de scoala si ca o data copilul bagat pe poarta unitatii de invatamant este vina sistemului daca acesta nu se adapteaza in colectivitate.

8 chestii despre mine la intamplare

* acum pic de somn
* imi place ceaiul negru si ciocolata calda cu scortisoara si in general scortisoara in orice.
* cand am intrat in calsa intai aveam un numar de centimetri si in 12 ani de scoala am crescut fix un metru
* m-am reapucat de 'mestecat guma' ocazional.
* cand stau in starea mea normala de om serios arat ca si cum as vrea
sa iau pe cineva la bataie.
* de la genunchi in jos seman cu tata, si de la genunghi in sus la coapse si fund seman cu mama.
* cat am scris chestiile astea m-am mai uitat din cand in cand pe geam
* si am cascat
a noua chestie ( si cea mai importanta)  ar fi ca i'm in love :)
from nada  goes to alinuta, pusior, miclowan ( veniti-va in fire, people) si lyna

mixed salad

Langa caldirea uneia dintre scolile la care lucrez s-a ridicat mai acum vreun an un bloc de locuinte cu fitze. Nefiind suficient spatiu, cele doua cladiri sunt destul de aproape una de celalata. Geamul toaletei scolii da inspre apartamente, iar seara cand e lumina aprinsa se vede perfect dintr-o parte in cealalta. Mie una mi se pare un schimb de experiente inedit si interesant: ei vad cum fac eu pipi, eu ma uit cum fac ei clatite.

 ***
Danone are promotie, la 3 borcanele de Frutisima unul e gratis. Trec pe la ' La Fourmi-ul' de pe Brincoveanu si gasesc la raft borcanele individuale ( nu prinse in 4 cum sunt ele de obicei). Ma mir. Ma duc la casa sa platesc si-i spun lui tanti de acolo ca e promotie si ca la 4 borcanele ( eu aveam 5 ) unul e gratis. Asa o fi, imi zice ea si-mi  taxeaza...exact, 5 borcanele!

una cand imi vine

Niciodata nu intarzii cand vrei tu.

dupa peste

later edit
mi-am dat seama ce voiam sa scriu in postul asta :
in vino veritas :D

Cariera ratata

E posibil sa fi fost aia de tobosar(  sau tobosara?). Pe la 12-13 ani bateam cu strasnicie intr-o toba ( asta dupa ce dadusem examen la flaut, intrasem la percutie si ramasesem repetenta la
pian).
Ce-a vrut mama sa ma fac? Cred ca profa.
Ups, papa Freud where are U? :P

forward 2 corinuta
si  nada

Katzchen

  
                                

 
                                   

Sunt un om rau

Dimineata a trebuit sa ma duc la medicul de familie ca sa-mi iau o reteta de antibiotic pentru amigdalele mele umflate si puroiate. Ajung la cabinet la 7:50 si gasesc la usa 12 pensionari. Nu i-am numarat, m-au pus ei sa ma trec pe o lista si eu eram a 13-a. Inauntru prima persoana intrase deja de 15 minute. Ma asez pe un scaun si incep sa ma gandesc: la cum stau astia sa-si povesteasca viata si bolile si in cabinet si afara ( de parca nu se intalnesc in fiecare luna) cel devreme intru pe la 11-12 si eu incep orele la 10. Mda, grea decizie: fie plec si mai duc amigdalita in spate ( sau in gat, ma rog ) inca o saptamana, fie stau si ma rog ca micii urlatori sa nu darame scoala, fie intru cu tupeu. Am ales ultima varianata, lasand 12 pensionari sa dicute despre lipsa de bun simt a tineretului din ziua de astazi.

Later today, la scoala , ora la a patra. Copiii asta pe cat sunt de isteti pe atat sunt de galagiosi; imi mananca zilele. Doi dintre ei sunt candidati aproape ora de ora la cate un colt. Azi am schimbat metoda. I-am ridicat in picioare si i-am pus sa stea cu mainile pe cap drept pe frezele proaspat geluite. In pauza nu i-am lasat, i-am pus sa copieze lectia de la colegi si le-am interzis celorlalti copii sa vorbeasca cu ei. In ora a doua aveam doua fete si doua freze pleostite, dar si muulta liniste.

Amigdalita

A fost odata o amigdala. Aceasta amigdala alerga mult si fara rost si din cazua asta se inrosea, crestea si facea puroi. Amigdalele sunt insa in pereche asa ca o afecta si pe cealalta amigdala care se inflama si ea. Asa ca, au fost odata ca nicodata doua amigdale. Amigdala care facea puroi a ajuns la concluzia ca alergatul mult si fara rost dauneaza grav sanatatii celor doua amigdale asa ca s-a hotarat sa fie mai calma pe viitor.

Leapsa cu primele versuri

si eu ma eschivez, am scris cateva poezii jalnice in adolscenta pe care, slava domnului, le-am uita si le-am pierdut.
Dar, ca sa va arat ca se poate si la case mai mari, pun si aiic un alt fragment din ‘Heroes ‘Wanted :

“ Bill and Romeo, the cringing sycophants, never got close enough to the battle to see anything, and only caught a few glimpses from where they watched in the relative safety of a kitchen wagon, where they had easy access to some cheap wine. But even so, they put their heads together and came up with music and verse to celebrate the triumphant and often fictitious events of the day.

The walls were tall and that’s not all
There were bad guys on every spire.
But Phillip was cool as was the rule
To dudedom he did aspire.

Because he had the balls, he climbed the walls
And fought for his fair nation.
The fighting was tough, things got rough
But this dude took no vacation.

His knights were fierce, their swords did pierce
The armour of those who opposed them.
Then things got bad, Hans got mad
And….

What rhymes with ‘ them? Bill asked.
Romeo stopped in mid-drink. I don’t know . Skip to a new verse.
Okay, Bill said.

Plimbare

E iremediabil primavara. Chestiutele mici si verzi au iesit din pamant, copacii au prins viata si desi aveam vagi sperante ca primavera asta n-o sa fie depresiva, I was wrong. Still hate it, cannot explain why.

Dupa curs azi am fost la o scurta plimbare prin centru unde oameni in salopete spargeau asfaltul, iar alti oameni cu steaguri faceau meeting pentru o Romanie unita.
Am ajuns si la Kilipirim, la Sala Dalles, unde cartile erau reduse-n oferta, nu si in pret. Cel putin unele, mai ales cele de la Polirom, unde majoritatea eveau reducere de 10%, cand poti sa le cumperi cu 20% reducere direct de la libraria lor. Nu atat de multe edituri pe cat ma asteptam, si n-am gasit exact ce voiam. Totusi mi-am luat niste carti pe care mi le doream de ceva vreme:



• “ Nostalgia” lui Cartarescu, de la Humanitas, citita long time ago de la o scumpa colega de facultate, carte pe care o tot vazusem cu povestirile publicate separate, niciodata impreuna, I have I it now, so happy;
• “ Hamlet” in editie bilingva, e greu sa te cari la scoala cu toata opera lui Shakespeare in original si traducere, so, mai mult pe post de material didactic;
• “ O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri”, tot de la Humanitas, stiam de ceva vreme de cartea asta, aparuta in 2001, cumparta abia azi si urmeaza a fi cititta soon, I hope.
• “ Cartea gesturilor europene” de la ed. 3, nu stiu exact de ce am luat-o , poate pentru ca era la reducere, nu cred sa am cine stie ce revelatii citind-o.
• Saki, “Lighioane si supralighioane”, ed. Leda, m-a costat 5 lei, carte pe care mereu amanam s-o cumpar in drumurile mele prin librarii.
• Si in final, “ Memoriile vacutie Mu” de Bernard Atxaga, tot de la Humatitas ( cred ca trebuia sa primesc o reducere mai mare :P), n-am nici cea mai vaga idée despre ce-i vorba, but sounds like fun.

Pe drumul de intoarcere m-am jucat cu o pisicuta alba cu ochii verzi de la un magazin care vindea coroane funerare si lumanari, apoi am ajuns la mine in cartier si iarasi am realizat ca e primavara.

Bebe tine un nou regim

disociat, de data asta,adica intr-o zi doar fructe, in alta lactate, apoi doar carne si apoi legume, fara paine, dulciuri sau grasimi de orice fel.



Bebe, day one , fructe: 3 banane, 2 felii de portocala, sper seara aveam o Bebe moarta de foame.

Bebe, day two, lactate; dintre lactate, lui Bebe nu-i place decat smantana( pe care o mananca asociat la orice fel de mancare, fie ciroba, tocanita sau desert) ; dupa ce s-a chinuit cu 3 ligurite de branza, a trecut la cascaval afumat, apoi din nou la barnza; déjà verbul ‘ a manca’ si cuvinte ca ‘ mic-dejun’, ‘ parnza’, ‘ cina’ sunau a ideal greu de atins.

Bebe, day three, carne: Bebe foarte fericita, ziua ei preferata, din pacate a picat pe 9 martie de macinici si privirea i-a ramas fixata pe niste opturi moldovenesti, primite de la baba de alaturi ( care gateste oribil, si Bebe stie asta)

Bebe , day four, legume: Bebe nu mananca legume; niciodata; cel mult cartofi si aia cu smanatana; foamea era mare, si-a cumparat o salata de cartofi fierti si varza rosie de la Everst la care a adaugat borcoli si morov fiert; a baut apa in care a fiert broccoli si morocvul. Era foarte convinsa ca e buna, best thing she’s ever eaten.
Spre seara gratar de pui pe care si l-a pus in salata( ii ramasese de la paranz); la urma urmei puiul e tot o leguma, doar creste in gradina, vorba lui Alex.

Bebe, day five, iar fructe: dimineata legume, la pranz pere si cereale Fitness, pe care le mananca in fata calculatorului.

--va urma--

Leapsa cu declaratii de amor

de la Alecs mi-a amintit despre un pasaj din cartea cu Bucurestiul Interbelic a Ioanei Parvulescu, in care se face o comparatie intre anii 1900 si 1930. In 1900 doamna venita de la modista gaseste acasa o scrisoare de opt pagini de la amant care-i propune o intalnire, iar ea, tot pe opt pagini ii raspunde ca accepta. In 1930 doamna cu tigareta in gura gaseste un biletel scris la masina de amant ( " Vino la 5, te iubesc"), ea ii da un telefon si ii spune ca accepta.

In secolul 21 e mai simplu, dai un SMS sau scrii pe bloc c-o iubeseti pe Geta.

N-o sa va zic care e declaratia de dragoste care m-a impresionat cel mai mult, in schimb imi amintesc ce decalaratia i s-a facut unei prietene cu ochi albastrii si par balai : "Ai ochii albastrii ca Marea Neagra!"
na, sa ma zica careva ca romantismul a murit!!

Ne-au testat la pisic

Azi ne-au facut( profilor si invatatorilor) la scoala testul psihologic pe anul scolar 2007-2008. Lasand la o parte faptul ca e martie, ca rezultatele vin peste vreo luna jumate si vin in plic sigilat, deci pana acum/ sau atunci pot sa traumatizez ( to say the least) sute de elevi, intrebarea 99 ( dn 101) zicea asa: " Va displace sexul opus?". Acu' stau si eu si ma intreb, care o fi legatura dintre orientarea mea sexuala si sanatataea psihica?

who's taller?

Dovada ca eu sunt mai inalta :D :

Nedumerire

Langa blocul meu e un maidan unde se joaca copiii si unde au fost cateva tentative de-a lungul anilor de a-l transforma in parc sau parcare. De vreo cateva zile au aparut muncitori care au inceput sa sape si sa niveleze maidanul si sa care munti de nisip si dale de piatra. Azi cand am plecat la serviciu un nenea muncitoru’ facea pipi la unul din mormanele de dale. Cand am venit, dalele erau frumos aranjate pe viitoarle alei ale nu stim inca ce.

Nedumerirea mea este : oare cum si-a convins nenea muncitoru’ cu pricina colegii sa puna mana pe dale? Sau o fi purat manusi….

Ce-am mai vazut in busteni

Un caine rasta


O pisica mancatoare de junk food



Un complex omercial


Bere

Brazi de de aproape si de departe

Soare si munti din fier

Electrica e beton :D


text: yukiame
poze: alecs

cititi articolul despre busteni aici.

1st of Kitsch?

Martisoriada a inceput. Copii pe care i-ai urat tot anul iti aduc martisoare urate si flori frumoase si te simti dator sa le zambesti si sa fii dragut sau macar sa nu-i asculti. Bleahh!! Bine ca luni n-am ore.

din ce mai citesc

"
Regulamentul casei gradinilor
AMENDA LEI

CALCATUL PE IARBA........................................40
DORMITUL PE BANCI........................................40
INTRODUCEREA CAINILOR DEZLEGATI..........................40
MERSUL PE BICICLETA IN GRADINA...........................50
ARUNCAREA HARTIILOR SI A RESTURILOR......................40
PROVOCAREA DE SCANDAL...................................200
DISTRUGEREA PLANTELOR...................................300
RUPEREA FLORILOR........................................100
SCRISUL, CIOPLITUL BANCILOR.............................100
DISTRUSUL COMPLET DE ARBOR,ARBUST......................5000
LUAREA DE FOTOGRAFII DE PE PELUZE........................40
AGLOMERAREA CARUCIOARELOR CU COPII.......................40
CANTATUL VOCAL, INSTRUMENTAL,DANSUL......................40
JOCUL DE TABLE, TINTAR, JOC DE NOROC.....................40
CERSITUL PRIN PARC.......................................40
COMERTUL AMBULANT........................................60
IMPARTITUL AFISELOR......................................50"

din " Intoarcerea in Bucurestiul interbelic" de Ioana Parvulescu
Humanitas, 2006

Urari

Cand te duci la masa ti se spune " pofta buna!"; cand mergi la culcare, " somn usor, nopate buna!", cand mergi la un examen "bafta!".
Ce ti se spune cand mergi la toaleta? Mie mi-a zis cineva odata "spor!" (?!?)

Leapsa cu scarbosenii

Am primit-o de la nada unde m-am distrat de minune citind-o.
So, chestii gretoase pe care le-am mancat/ gustat nu prea exista pentru ca in general refuz din start sa gust ce nu mi se pare mie ok ( iar ok-ul e foarte relaitv) :D; mi s-a intamplat odata sa gasesc o vietate taratoare si vie in salata.
In schimb nu mamanc din start anumite alimente ( sa le zic asa) :
*spanc/ stevie/ urzici--din cauza gradinitei,( aratau ca o pasta verde) unde tot asa cum spune gramo, ne obligau sa mancam tot; cu mine n-au reusit!
*icre, din principiu
*foarte yahhh mi se par ouale crude, sau nefacute bine, ' plozzii' din oua, sau cand mai gasesc urme de sange in ou;
cam atat desi cei care ma cunosc stiu ca nu mananc multe alte lucruri, nu pentru ca sunt neaparta scarboase, ci pentru ca nu le mamanc si gata( a, si pentru ca am mancat prea mult si mi s-a aplecat de la ele :D);
leapsa merge la miclowan si la andrei

zburdand pe spatii verzi

In seara asta mi-am dat seama ca cea mai mare si mai mare dorinta a mea acuma este sa am un xerox. Nu unul din ala mic, de birou, unul mare, cat un frigider, cu mai multe sertarase pentru hartie si tot felul de butonele. Ce-o sa fac cu el? Pai o sa trag la xerox, bineinteles. Cred ca intai o sa-mi fac copii dupa toate cartile din biblioteca personala, apoi o sa trec la carti din alte biblioteci personale. Apoi o sa fac copii copiilor, just in case, ca sa am de rezerva :D.

Unde citesc

Nu stiu in ce masura sunt o intensive reader, dar imi place sa cred despre mine ca citesc constant. E greu sa-mi fac o medie a cartilor citite pe luna, desi la un moment dat era undeva la un una pe saptamana, dar norma difera in funcite de carte, stare si timp. Plus ca unerori mai am perioade negre ( o saptamana maxim doua )in care nu pot sa citesc nimic( cel mult ziare sau articole pe net), de obicei dupa perioade intense de lucru/ studiu.
Anyway, back to the point, in liceu citeam in pat, de fapt, numai in pat puteam sa citesc( cu dex-ul si borcanul de dulceata langa mine---si acum imi amintesc vacanta inter-semestriala dintr-a 11 cand m-a gasit tata la ei in camera cititnd ‘ Magicianul’ in mijlocul patului lor, inconjurata de borcane de compot si dulceata de piersici); in felul asta mi-am petrecut multe dupa amieze si seri de adolescenta neinclusa in cercul simpatiilor sentimentalo-sociale ale liceului Creanga.
In facultate am descoperit ca se poate citi foarte bine in metrou, de la Piata Sudului la Romana sunt totusi 6 statii, astfel incat desi nu pot sa spun in ce masura le placea romancierilor victorieni sa se dea cu metroul, mie mi-a facut o deosebita placere sa-i car cu mine.
Odata cu primul job, cititul in tramvaiul 34 n-a fost de neglijat ( again, de la Piata Sudului la stadionul Dinamo drumu-i lung), iar amintirile despre ‘Conversatia la catedrala’ si “ Razbioul sfarsitului lumii’ ( doamne, credeam ca nu se mai tremina cartea aia) ale lui Llosa poarta urme de transpiratie si schimbari de macaz.
Acum citesc oriunde in ratb, chiar daca merg 3 sau 10 statii, indifernet de sezon ( nasol cand ploua, haine ude, umbrela uda, aglomertaie mare, aici nu-i bibiloteca, domnisoara, arde-ti-as una cu cartea in cap, norocul tau ca-s mica de inaltime) si cum acasa cand stau stau pe net sau fac alte chestii job related or not, incepusem sa ma sperii ca de acum incolo nu voi citi decat in ratb. Noroc cu “ Ma numesc Rosu” care mi-a readus aminte de borcanele de dulceata si de faptul ca nu orice carte poate fi citita oriunde si oricum.

Despre cursuri de engleza si oameni

English classes for grown-ups are always fun. Usually, the levels are divided into elementary, beginners, pre-intermediate, intermediate, upper-intermediate, advanced, proficiency etc.
The problem is that not everybody in a group has the same knowledge of English, so in an elementary class you may find people who know some English ( they’ve studied the language in school) an people who don’t know how to say ‘ I’; also, people are different and their abilities and motivations to learn the language differ.
So, I think it’s a good idea to re-organize the groups, after a few sessions, into :

-talented, but lazy
-untalented but perseverant
-untalented, neglectful, but stubborn
-English through signs ( for those who are afraid of speaking in English )
-hopeless,
but also
-talented, but neglectful
-talented and perseverant
-nerds,
-talkative ( not necessary accurate or to the point)
-future English teachers ( for those who cannot keep themselves from correcting the others)

Retetele celebrei Lady Macbeth

Am descoperit asta ( aici pui tu poza baby )


Cartea o vazusem in vitrina unei librarii cand am mers la teatrul Act si este un volum de retete muzicalo-literare pe baza dramei lui Shakepseare( “ Macbeth”) si Opera lui Verdi. Retetele sunt notate cu 1, 2 sau 3 note muzicale, in functie de dificultate si printre personaje avem : Macbeth-bariton, Banquo-bas, Lady Macbeth-soprana, Macduff-tenor, Hecate-balerina.
Printre retete veti gasi : Actul I :“ Supa de scoorpii de mare”, “Flacarile infernului”, “ Cocteil doamna de fier”.
Actul II: “ Fantoma lui Banquo”, “ Stratford-on-Avon Pork Pie”, “Supa Elisabeteana”
Actul III:” Caldarea Vrajitoarelor”, “ Risoto de Somn”, “ Chiftelute satanice cu curry”
Actul IV: “ Tort Somnambula”, “Padurea din Birnman”, “Marea figa de deserturi”
Etc.

Sunt tare mandra de mine ca stiu sa fac si eu una dintre retete si anume “ Pedale de gin tonic” :P
Enjoy :)

Francesco Attardi Anselmo
Elisa De Luigi
“ Retetele celebrei Lady Macbeth—Verdi si Shakespeare in bucatarie”

Ed. House of Guides 2007.


text scris de yukiame fara nici un merit din partea mea :)

Despre Ploaie cu Martin Page

de la Alecs

“…ploaia cade asa cum si noi cadem in mrejele iubirii: sfidnand orice previziune”

“Ploaia este ultimul mijloc gasit de Natura pentru a-si face simtita prezenta in orasele noastre. Stejarii nu tin umbra zgarie –norilor, renii ar fi calcati de masini pe autostrada, iar berezele renunta la a-si mai face cuib pe stalpii electrici. Ploaia este trimisa sa reprezinte regnurile vegetale, animal si mineral in cadrul civilizatiei noastre. Ea le apara interesele si, daca pagubele aduse de om sunt prea importane, le razbuna”

“Ploaia ne ofera posibilitatea de a trai o catastrofa. Norii negri isi golesc pantelecele, tunetul izbugneste. In acele clipe, deopotriva usurati si inspaimantati, gandim: adio, lume, totul s-a sfarsit, omenirea dispare in canalul de scurgere.”

“…Ploile acide ne ataca pielea capului. Dar nu stiu daca trebuie sa ne plangem. Daca ne cade tot parul vom scapan in sfarsit de coafeze si de poliloghiile lor. Un alt efect minunat al ploior acide: moda palariilor va fi relansata.”

“ Cu fiecare ploaie, se rupe din nou apa. Sa o sarbatorim ca vestea unei nasteri. Avem libertatea de a allege ce a putut sa se nasca: o prietenie, o poveste de dragoste, o idée, poate o parte din noi insine. Multi nu taie cordonul ombilical al acestor fagaduinte in fasa. Ele nu vor ajunge niciodata la maturitate.”

“ Cea mai mare parte a apei de pe Pamant este sarata, si totusi apa de ploaie este dulce. Sarea a ramas acolo sus cu un scop necunoscut. Poate e folosita la colorarea norlor.”

Mai mult in: Martin Page Despre ploaie
Ed. Humanitas, 2007
Trad. Andreea-Violeta Petre

Cu ce m-am distrat aseara :) :)

Am primit de la Alecs un link pentru un test ( nu spui care :D), iar dupa ce mi l-am facut am descoperit o multime maaare de teste haioase: http://www.blogthings.com/quizzes/ si m-am apucat sa-mi fac din ele.
Astefel am aflat ca my pilgrim name is Costance Soul, iar my native American name is Giving Flute Girl, ca-s o banana, dar si o varcolaca, ca-s un creion albastru si sunt Paste, ca nu-s chiar o hippie, dar am ceva free spirit, nu va spun cat sunt de rea ( :D), dar imi trebuie un parfum cu aroma de busuioc, scortisoara, mosc si eucalipt, ca ar trebui sa invat spaniola si sa cant la chitara si ca nu mi-am gresit meseria ( o fi de bine, o fi de rau?!), sunt o muza ( Thalia) iar my kiss is pink.

My karaoke theme song is “ Baby Got Back” and I’m a Life Blogger :D

P.S miclowan : ce ziceai de crizlele alea de identitate?:P

Ultima banda a lui Krapp

Dar asta-i doar pretextul. Pentru cine vrea sa stie despre ce-i vorba in piesa, io-te aci: http://www.teatrulact.ro/ultima_banda.html

Pe mine m-a impresionat altceva. Teatrul Act, cu scara in spirala si tavanul jos, toaleta de unde cei de afara pot auzi foarte bine ce se intampla inauntru, sala foarte mica,( cat o sufragerie mai mare) fara scena,cu parchet pe jos, un fel de bancute de jur imprejur, pe 3 nivele, capitonate for bottom comfort, un public tanar, ramas in incremenire,ca la scoala in timpul inspectiilor, o piesa care debuteaza cu o tuse si un pariu castigat ca in curand spectatorii vor incepe si ei sa tuseasca, un umar pe care mi-am lasat din cand in cand capul, doua maini care n-au putut sa stea una fara cealalta.

10s nada for the tickets :)

Leapsa de la alecs

Numele blogului meu a aproape o replica dintr-o piesa de teatru pe care am vazut-o acum 3-4 ( daca nu chiar mai mult) la Studioul Casandra; era o piesa jucata de studentii in anul 4 si se numea “Mă cheamă Isbjorg. Sunt o leoaică” , iar replica era ceva de genul ‘ stiu ca in tine zace un mic boem subnutrit’; mi-a placut foarte mult replica si piesa ( merita vazuta), iar cand mi-am facut blogul asta mi s-a parut ca merge cu ce simteam eu atunci, acum m-am cam plictisit de numele asta.
Leapsa merge mai departe, daca vrea, la nada.

Just a thought

Uneori cand citesc blogurile altora am senzatia ca scormomesc in sufletele si in vietile lor ...

Ma numesc Rosu

Am reusit sa termin in sfarsit cartea cu miniaturisti a lui Orhan Pamuk. Este o carte care cere slow reading, nu am putut sa o citesc oricand si oricum, mi-a trebuit o dispozitie anume, de liniste si pace, de timp nesfarsit. Nu am sa-i fac ‘ portertul’ si nici n-am sa spun despre ce este vorba in ea, nu este o carte care poate fi inteleasa prin prisma unei recenzii sau povestiri, este o stare. Povestea te cuprinde si te invaluie treptat si asemeni ultimei picturi, esti purtat din colt in colt fara sa vezi niciodata ce se afla in centrul imaginii. E greu de spus ce te mana pana la final, si desi esti luat drept unic martor si ai senzatia ca tu stii totul, curiozitatea iti este condusa ici si colo dupa placul fiecarui personaj
Asemeni celorlalti devii si tu un ‘ meddah’ , iar la sfarsitul cartii iti poti spune si tu povestea :‘ eu, cel ce le-am aflat pe toate si n-am stiut nimic’.

stiti ce?!

eu m-am saturat de iarna, cine merge-n vama?

Leapsa cu interviul primita de la Puisor

1. De ce ai acceptat leapşa aceasta?
Pentru ca e a 2-a sau a 3-a leapsa pe care o primesc si inca nu m-am plicitisit

2. De când eşti in blogosfera?
Incredibil, acum am descoperit, de pe 20 ianuiarie 2007, deci am un an, dar pe yahoo360, blog facut pe o fosta adresa de e-mail la care mi-a fost furata parola si pe care nu l-am transferat aici. Pe blogger sunt din noiembrie 2007.

3. Cum ai ajuns să-ţi faci blogul?
Ambele din plictiseala.

4. Care este primul blog pe care ai intrat vreodată?
Fostul blog al nadei ( tot yahoo 360)

5. Enumera trei lucruri pe care le crezi importante ca să reuşeşti în blogging.
Eu nu tin sa reusesc in blogging.

6. Cel mai citit blog de către tine?
alecs

7. Alte bloguri pe care le mai citeşti?
Nada, gramo, puisorul, miclowan, simona. asta e turul zilnic;

8. Care platforma de bloguri o consideri cea mai bună?
Habar n-am

9. Este important traficul pentru tine?
nu

10. Sunt importanţi banii pe care i-ai obţine din reclame?
Nush, n-am reclame in blog.


11. Cel mai urât blog pe care l-ai văzut?
Ce inseamna ‘urat’?

12. Consideri ca e un lucru vital să ai un domeniu?
Nu, cel putin nu pentru mine si nu acum.

13. Parola cu care te loghezi la blog.
Pe campie alearga elefanti roz imbracati in haine ecologice si culeg floricele mov cu dungulite lila.

Gataaa, leapsa merge la Simona si la cine mai vrea s-o ia :).

Despre def. si profesori debutanti

In primii 5 ani de invatamant se cheama ca esti profesor debutant. Asta inseamna ca ai terminat o facultate, ai dat o data la 2 ani un examen de titularizare ( asta daca nu cumva esti foarte norocos si obtii postul pe care-l vrei de prima data) si ca trebuie sa-ti dai examenul de definitivat daca vrei sa ramai in invatamant.
Cum se da examenul de definitivat? Pai, trebuie sa ai minim 2 ani in invatamant ( un an, si in anul urmator poti sa te inscrii la def), ai nevoie de 4 ore de asistenta la ore din partea sefei/ sefului de catedra si de indrumare din parte acestuia; intre timp trebuie sa pregatesti un dosar care sa contina diverse hartii ( copie dupa decizia de numire in post eliberata de ISMB in urma concursului de titularizare, copii dupa buletin, caracterizare si recomandare din partea directorului si a consiliului de administratie, cu calificativul obtinut in anul anterior + alte hartii). Apoi mergi frumos si-ti programezi inspectia care poate fi facuta de inspectorul de specialitate sau, mai des in cazul definitivatelor, de catre medotistul de sector. Inspectia inseamna 3 de predate si un test, la 4 clase diferite( a, plus o traditonala masa). In urma inspectie primesti o alta hartie, un fel de evaluare, care are si ea un calificativ, si care urmeaza sa fie si ea atasata la mai sus numitul dosar. Apoi, un examen scris in vara si gataaaaaaaa. Ai scapt de-o grija, poti sa ramai in invatamant cat vrei tu si daca ai chef, dupa un alt numar de ani poti sa incepi sa-ti dai gradele( 2 si 1).
Asta a fost partea despre def., partea despre profesori debutanti urmeaza acum.
Ca tanar/a bobocel/ cica in ale predatului ai nevoie sa stii foooarte multa metodica, adica cum sa predai materia respectiva. Pe nimeni nuintereseaza cat de specialist esti, adica cat de tare esti pe bucata ta. De asta ai absolvit facultatea! Acum conteaza cum pui in practica. Exceptand cazurile rare ( printer care ma numar :D, vaai, ce modesta sunt :P) cand chiar ai un talent si o inclinatie spre asa ceva, arta predatului ramane pentru multi un mare mister. Metodica pe care o inveti in facultate este egala cu 0, sau ma rog, aproape cu zero. Cursul teoretic( de un singur semestru!) de ajuta fix cat sa-ti faci curaj sa iesi din cancelarie cu catalogul in mana sis a ajungi pana la prima clasa. Practica la metodica( intre 5 si 10 asistente la ora in anul 3, semestrul 2, si 2,3 ore de predat ( cica)) te mai ajuta cat sa intri in clasa si sa ajungi la catedra. De acolo, se rupe filmul si intervine norocul, talentul, hazardul,inspiratia sau orice altceva care nu poate fi controlat sau planificat. Anul 1 in invatamant e crunt.Pe langa 25 de personalitati diferite ( ori cate clase ai), pe langa salariul deloc motivant ( poate ca invatamanul ar trebui sa fie inclus la voluntariat), mai exista si hartogaria pe care trebuie sa ti-o alcatuiesti ( planificari anuale, semestriale si pe unitati, planuri de lectie, caiete de evaluare ).Toate hartiile astea trebuie sa te ajute in porcesul de predare,dar chiar si foarte talentat si intuitiv fiind, nu ai cum sa-ti iasa din prima. Ori aici ar trebui sa intervina sfaturile si indrumarile sefei/ sefului de catedra. Ar trebui.
In loc de concluzie va spun ca in cancelaria in care intru si eu se afla 3 profe tinere( sub 30 de ani), me included.

Leapsa cu cartea de la Simona

“ big beat noun; a type of British dance music that developed in the 1990s and combines hip-hop style break-beats with rock and pop influences.
Big Ben a large bell in the tower next to the House of Parliament in London, on which there is a clock. This name is often used for referring to the tower or its clock.
Big boys, the noun [ plural] informal powerful or important people.
Big Brother noun [ singular] a person or organization that watches people all the time and tries to control everything they say or do.”

Cea mai apropiata carte “ Macmillan English Dictionary”, pg, 25, prop. 5 + urmat. 4.

La leaspa cu muzica ( de la alecs) nu scriu pt. ca eu nu ascult melodii, deprimate and so on. :)
A, de la mine leapsa asta merge la cine vrea s-o ia. :)

alta dilema

Este iesitul la bere si zacutul in uitare de sine in Laptarie a cultural thing :P?

Playing grown-ups

Joi a fost sedinta pe sector cu metodistii si profesorii debutanti. A fost unul dintre acele rare momente in care m-am simtit adult, a grown-up person. ‘Destinele’ unor oameni ( a se citi copii) depindeau si de mine. A fost ciudat, sa simit ca am un fel de putere, ca hotararile tale sunt indeplinite, iar parerile tale sunt ascultate si respectate de oameni mari ( a se citi profesori cu vechime). Cand am revenit la stadiul de invatacel si am aflat ca trebuie sa merg la un curs de 4 ore am redevenit eu. Ma simt ciudat in cancelarie, nu simt ca locul meu este acolo, nu stiu cum sa relationez/ socializez cu ceilalti profesori. Anul trecut discutam cu doua persoane,Manu, o alta profa tanara si sefa de catedra, ambele un fel de outesideri ca si mine. Anul asta Manu a plecat. In cancelarie ajung sa gandest lucruri rele despre oamneii din jurul meu, grijile, discutiile si problemele lor nu sunt si ale mele, desi, teoretic, sunt. Ma simt mai bine printre copii, chiar daca uneori imi fac capul calendar, dar simt ca am mai multe in comun cu ei decat cu oamenii mari. . Cred ca ma simt mai bine intr-o banca decat la catedra. Inca mai am probleme cu catalogul si ma enerveaza sa-l tot car dupa mine,desi efectul lui asupra copiilor nu trebuie neglijat :P
Uneori ma intreb daca profesorii nu sunt un fel de Peter Pani, de Holden Caulfieldzi care refuza sa creasca, sa paraseasca scoala si sa se maturizeze.

evenings

alexandru andries si un blog in care m-am pierdut ( via gramo) :http://worldinblueeyes.blogspot.com/

Placeri egoiste, placeri solitare

Asa cum spunea mai demult Alexandru Ofrim intr-un articol din ‘ Dilemateca’ viciul lecturii e un viciu solitar. De aici, probabil ca si cumparatul de carti e tot un fel de placere intima: felul in care iti alegi cartea, o adulmeci, o mangai, incerci s-o patrunzi dincolo de coperte, o tii strans la piept si te indrepti cu ea spre casa, gata, e a ta! e o experienta intens personala, ca sa nu mai vorbim de ‘ spune-mi ce citesti, ca sa-ti spun cine esti’. Cum poti oare impartasi experienta asta cu altcineva?! Ei bine, se pare ca poti, iar daca asta nu-i destrabalare curata, atunci nu stiu ce e.

Plimbare in parc. Overheard in my head

--Ce bine e!
--Da, e bine. Ba nu, nu e bine.
--Cum nu e bine?
--Pai, nu e; desi e.
--Da, stiu, nu e.
--Si de ce nu e totusi bine!?
--Pai, pentru ca nu e. Stii si tu ca nu e. Desi e.
--Da, stiu.
--Nici eu.

--Hm, a venit?
--O sa fie acolo.
--Sau poate nu.
--In mod sigur o sa fie acolo, il cunosc.
--Pe naiba!

Ce ciudat, aer, ger, zapada, parc, zapada, alb, aer, frig, aer, alb, zapada, vama?!

Rad, imi e bine, imi vine sa ma arunc in lac, dar cred ca e inghetat.
--Poti sa incerci totusi.
--Nu cred ca ma lasa.

Hm, stai odata locului, nu vreau sa-ti fac nimic. Hm, un fir de par; e ....
Daca eu tac si vezi ca tac, si stii de ce tac, de ce nu taci si tu? Smile :)

As vrea……..mmmm, as vrea, stiu eu, mmmm, stii tu, ah! De ce nu ma opresti sub un brad sa mi-l scuturi in cap si apoi sa razi si sa fugi si sa ma lasi sa ma simt ciudat!?

Vreau sa…dar nu pot. Dar stiu ca pot. Si totusi nu pot. Ti-am zis ce nu pot si de ce nu pot. Ai
zambit la mine din toti ochii si m-ai luat in barte :).

Ce bine e! :)
Aha, e bine :)
Am uitat de ce sunt aici.
Si eu, dar e bine.
Adica, chiar nu conteaza unde sunt, dar asta e exact locul in care ar trebui sa fiu. Si sunt.
Wow! :)

2008

De ce nu scriu nimic despre anul nou? Pai, pentru ca nu am de gand sa povestesc. :)
La multi ani!